O istorie frumoasa,

A fost odata un bărbat care a inventat arta de a face focul. El şi-a luat uneltele si a mers la un trib in nord,unde era foarte frig,amarnic de frig.El i-a invăţat pe oameni sa faca focul.Oamenii au fost foarte interesaţi.El le-a arătat in cate feluri puteau utiliza focul-să gătească,să se incalzească etc.Erau foarte recunoscători că au invăţat arta de a face focul.Dar înainte de a-şi putea exprima recunostinţa fată de acel om,acesta dispăruse. El nu ţinea să obţină apreciere sau recunostinţa lor,singura lui grija era binele lor. A mers apoi la un alt trib,unde a început din nou să le arate valoarea invenţiei sale. Si acolo oamenii au fost interesaţi,un pic prea interesaţi pentru liniştea sufletească a preoţilor lor,care au început să-si de-a seama că acest om atrăgea mulţimea,iar ei isi pierd din popularitate. Asa ca au decis să-l înlăture. L-au otrăvit,l-au răstignit,spuneţi-i cum vreti. Dar cum li se făcuse teamă că oamenii s-ar putea întoarce împotriva lor,asa că au fost foarte prevăzători,chiar vicleni. Stiţi ce au făcut? Ei au făcut un portret al omului si l-au montat pe altarul principal al templului. Instrumentele de făcut focul au fost amplasate in faţa portretului,iar oamenii au fost învăţaţi să venereze portretul si să faca plecăciuni spre uneltele focului-lucru pe care l-au facut supuşi,timp de secole. Veneraţia si închinăciunile au continuat,dar acolo nu mai era nici un foc.ANTHONY MELLO