ADEVARATA SEMNIFICATIE A IUBIRII DE SINE

          

"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti" (Marcu,12:23).Adevarata semnificatie a acestui text este aceea ca vecinul esti chiar tu,deoarece Sinele din tine este Dumnezeu.Tennyson a spus:"Vorbeste-I pentru ca El te aude si Spirit cu Spirit se intalneste /Mai aproape iti este El decat respiratia si mai aproape decat mainile si picioarele."
O alta semnificatie este aceea de a-ti iubi vecinul asa cum te iubesti pe tine.Daca un om se depreciaza,se dispretuieste si se injoseste pe sine insusi,el nu se poate bucura de stima,bunavointa si respect din partea altora,pentru ca exista o lege cosmica a mintii prin care omul acela isi proiecteaza in mod constant gandurile,sentimentele si convingerile asupra celorlalti si tot ce emana ,aceea primeste inapoi.
Omul este un fiu al Infinitatii si toate calitatile si puterile lui Dumnezeu sunt in interiorul lui,asteptand sa fie manifestate.Omul trebuie sa-L iubeasca si sa-L onoreze pe Dumnezeul din el.
 Iubirea de sine,inseamna sa onoram,sa recunoastem,sa preamarim,sa respectam si sa-i oferim o loialitate totala Spiritului cel viu din noi.Aceasta Inteligenta suprema care v-a creat,va anima si va sustine.Este vorba de adorarea Principiului Vietii din voi.Aceasta nu are nimic de-a face cu egoismul sau grandoarea,ci este vorba de o venerare adanca a divinitatii,care va da forma si va modeleaza.Biblia spune ca trupul nostru este un templu al lui Dumnezeu si,de aceea,asa cum spune sf. Pavel,trebuie sa glorificati pe Dumnezeu in trupul vostru.Atunci cand onorati,respectati si iubiti Sinele din voi,ii veti iubi stima si onora automat si pe ceilalti. JOSEPH MURPHY

Privirea miraculoasa

Recunostinta

   Nu poti vorbi despre abunenta, fara sa vorbesti si despre recunostinta. Recunostinta porneste din sentimentul valorii intrinsece si sprijina trairea experientei abundentei. Pe de alta parte, nerecunostinta si resentimentul isi atrag obarsia din sentimentul lipsei de valoare intrinseca si consolideaza perceperea lipsei.
   Fiecare dintre ele este un cerc inchis. Ca sa patrunzi in cercul starii de gratie, e nevoie sa-ti aduci iubire - tie insuti sau altcuiva. Ca sa intri in cercul fricii, e nevoie sa refuzi iubirea - tie insuti sau altcuiva.
  Atunci cand stai in interiorul unuia dintre cercuri, realitatea celuilalt cerc devine contestabila. Din acest motiv ai adesea sentimentul ca exista in experienta ta doua lumi ce se exclud reciproc.
   Cei recunoscatori nu-si pot imagina ca pot fi nedreptatiti. Cei ranchiunosi nu-si pot imagina ca pot fi iubiti de Dumnezeu.
   In care dintre aceste doua lumi vrei sa locuiesti? Alegerea iti apartine.
   In orice moment trebuie sa decizi intre a face pe victima sau a-ti aminti ca nu poti fi nedreptatit. In primul caz vei fi ofensat de darul primit si-l vei vedea ca pe o pedeapsa, in al doilea caz vei accepta ceea ce vine spre tine, stiind ca-ti aduce o binecuvantare pe care inca nu o poti vedea.
  Recunostinta este optiunea de a vedea Iubirea lui Dumnezeu in toate lucrurile. Nici o fiinta care alege astfel nu se poate simti nenorocita. Caci optiunea de a aprecia duce la fericire, intocmai cum optiunea de a nu aprecia duce la nefericire si disperare.
   Primul gest sprijina si inalta. Al doilea devalorizeaza si demoleaza.
   Felul cum alegi sa reactionezi fata de viata dă contur propriei tale perceptii permanente. Daca traiesti in disperare , asta se intampla deoarece alegi sa nu apreciezi darurile ce ti-au fost oferite.
   Fiecare persoana ce paseste pe pamant culege rezultatele gandurilor pe care le-a semanat. Iar daca vrea sa schimbe natura recoltei din anul viitor, ea trebuie sa schimbe gandurile pe care le gandeste acum.
   Gandeste doar un singur gand de recunostinta si vei vedea cat este de adevarata aceasta simpla afirmatie. Data viitoare cand esti pe cale sa nu apreciezi un dar ce ti se ofera, opreste-te un moment si deschide-ti inima ca sa primesti acel dar cu recunostinta.
   Observa, apoi, cum se transforma atat modul in care traiesti experienta darului, cat si relatia cu cel care-l ofera.
   Data viitoare cand esti pornit sa judeci sau sa condamni pe altul, opreste-te o clipa si lasa-l in inima ta. Binecuvanteaza acolo unde ai condamna. Nu judeca si fii bucuros ca nu ai judecat. Simte usurarea care te cuprinde cand il eliberezi pe celalalt de perceptiile tale inguste.
   Cand am spus sa intorci celalalt obraz, te-am invatat sa-i demonstrezi semenului tau ca nu poti face un rau. Daca nu -ti poate face rau, nu poate fi vinovat de atacul asupra ta. Si daca nu este vinovat, nu trebuie sa se autopedepseasca.
   Cand intorci si obrazul celalalt, nu-ti inviti semenul sa te loveasca din nou. Ii reamintesti doar ca nu ti s-a facut nici un rau. Ii spui ca stii ca tu nu poti fi nedreptatit sau tratat cum nu trebuie. Ii demonstrezi refuzul tau de a incuviinta atacul, fiindca stii ca, in acel moment, esti demn de a fi pretuit si iubit. Si cunoscandu-ti valoarea intrinseca, tu nu poti sa nu o vezi pe a lui. Abuzurile si greselile din aceasta lume vor lua sfarsit atunci cand vei refuza sa fii victima sau tortionar. Atunci vei pasi afara din cercul fricii si tot ceea ce vei face si vei spune va fi plin de har.
   Aceasta este experienta pe care o va trai fiecare dintre voi.
   Christos Se va naste in tine asa cum S-a nascut in mine. Dar , mai intai, trebuie sa pui deoparte orice sentiment de nevrednicie, toata mentalitatea lipsei, tot resentimentul, toata nevoia de atac sau aparare.
   Mai intai trebuie sa inveti sa intorci si celalalt obraz.
   S-ar parea ca exista doua lumi, dar cu adevarat exista numai una.
   Frica este doar absenta iubirii. Lipsa este doar absenta abundentei. Resentimentul este doar absenta recunostintei.
   Ceva nu poate lipsi daca nu a fost mai intai prezent din abundenta. Fara prezenta, absenta n-are nici un sens.
   E ca un joc de-a v-ati ascunselea. Cineva trebuie sa se ascunda mai intai. Cine va fi acela? Tu sau eu? Poate va fi Creatorul insusi.
   In adevar, aceasta nu conteaza. Cand e randul tau, te vei ascunde, iar semenul tau te va gasi, asa cum l-am gasit si eu. Fiecare ajunge sa se ascunda si fiecare este gasit - in cele din urma. Lumea dualitatii emana din intregime si la intregime se intoarce. Ceea ce e adunat se separa si se aduna din nou. Este un simplu dans. Nu e cazul sa fie ceva infricosator.
   Va invit sa intrati in acest dans, fara sa va luati prea in serios. Nici unul dintre voi nu este un dansator profesionist. Dar fiecare dintre voi este capabil sa invete pasii. Daca se intampla sa calci pe cineva pe picior , un simplu ,, imi pare rau,, va fi de-ajuns.
   Cu totii invatati in acelasi timp si e de asteptat sa faceti greseli.
    Paul Ferrini - ,,Iubire fara conditii,,

A invata sa asculti

    Esti atat de preocupat de reactiile tale la ceea ce se intampla sau nu se intampla in viata ta, incat nu ai timp sa-ti savurezi experientele. Nu iti simti bucuria sau durerea, mania sau indurerarea.
   Iar asta e regretabil.
   Pierzi atat de mult timp cautand in afara ta raspunsurile la problemele tale. Daca ti-ai acorda timp sa fii cu tine insuti, raspunsurile s-ar ivi in mod spontan.
   Invata sa fii prezent in cadrul experientei pe care o traiesti. Nu spun sa incerci sa o ,,descifrezi,,. A fi ,,prezent ,, nu este o activitate analitica. Recunoaste ca nu iti poti ,,descifra,, experienta. Nu poti decat, ori sa fii prezent in ea, ori sa o intelectualizezi- ceea ce , bineinteles, reprezinta o eludare.
    In fiecare moment receptionezi sugestii care te pot ajuta sa-ti carmesti corabia vietii, astfel incat s-o readuci la cursul firesc. Dar nu poti auzi aceste sugestii, daca nu gasesti ragazul sa ,,fii,, si sa ,, asculti,,.
    Este o ironie ca, tocmai in acele momente in care te inversunezi cel mai tare sa-ti descifrezi si sa-ti ,,rezolvi,, problemele, ai cea mai mare nevoie sa fii linistit si sa asculti. La inceput este posibil sa nu-ti dai seama. Dar nu poti sa nu observi ca, cu cat incerci mai mult sa descifrezi mersul lucrurilor, cu atat el devine mai neclar.
   Mai devreme sau mai tarziu, vei renunta la incercarea de a face ca viata ta sa  ,,mearga,, asa cum ti se pare tie ca ar trebui. Si ,atunci, poate te vei intreba: ,, De ce parcurg aceasta tranzitie? E nevoie sa-mi indrept atentia asupra altori lucruri?,,
   Si ,asteptand, raspunsul, vei invata sa asculti.
    De obicei, daca esti pornit sa te izbesti de ziduri, raspunsul pe care il primesti este ceva de genul: ,,Ia-o incet,uite-te in jur. Poate ca nu mergi acolo unde crezi ca mergi.,, S-ar putea sa nu ti se para un raspuns grozav, dar e suficient pentru a te ajuta sa faci pasul urmator. A o lua incet si a privi in jur este inceputul corectiei. Atata vreme cat viata ta curge lin, nu e nevoie sa cauti s-o corectezi. Dar cand apele se tulbura, ai face bine sa te opresti si sa reflectezi asupra cursului vietii tale.
   Este suficienta doar aceasta introspectie facuta la timp, pentru ca sa apara o schimbare profunda in viata ta. Exista momente cand realitatea exterioara se inchide in jurul tau- si singurul loc potrivit in care poti sa mergi este in interiorul tau.
    Nu iti cer sa meditezi doua ore in  fiecare zi. Nici nu spun ca meditatia regulata nu este de folos. Spun doar ca exista momente in viata ta cand e nevoie sa fii linistit si sa asculti. Daca inveti sa respecti acele momente, te vei scuti de multa indurerare.
   Cu cat inveti mai mult sa asculti ce e in tine, cu atat vei fi mai mult ,, partas,, al experientelor tale, asa cum apar ele. Vei dezvolta un perteneriat cu viata ta, o bunavointa de a participa, de a simti si trai experientele care se ivesc. Cand refuzi sa-ti iei ragazul ca sa fii partas la experienta ta, e ca si cum ai fi victima a ceea ce ti se intampla in viata. Asta este o mare dezamagire. Te-ai raportat la experienta ta ca la ceva ce trebuie biruit si controlat. Si cand aceasta experienta refuza sa se conformeze asteptarilor tale, simti ca esti pedepsit pe nedrept.
    Dar nu se intampla asa. Dimpotriva, experimentezi doar efectele negative ale propriei tale nevoi de a controla.
     Nu esti deschis fata de propria-ti experienta. Nu te afli intr-o relatie constanta cu ea. Nu esti in dialog cu ea. Nu e de mirare ca ai o relatie de iubire&ura cu ea. O iubesti cand iti face pe plac si o urasti cand nu-ti face. Experientele tale sunt numai in alb si negru. Pentru tine, viata este ori numai binecuvantare, ori numai pedeapsa.
   Adevarul este ca viata nici nu te binecuvanteaza, nici nu te pedepseste. Ea colaboreaza cu tine pentru a te ajuta sa te trezesti la adevarul a ceea ce esti. Viata este invatatorul tau. Ea iti ofera un continuu feedback, o continua corectie, dar tu nu alegi sa asculti.
  A alege sa asculti inseamna a te lasa in voia parteneriatului tau cu viata. Asta inseamna sa accepti dansul gandirii, al actiunii si al corectiei, inseamna sa traiesti toate aceste experiente ca pe o parte necesara si deloc dezagreabila a procesului de invatare.
   Paul Ferrini- Iubire fara conditii

Mancarea conteaza

http://www.rainmakerteam.co/video/Foodmatters_ro/foodmatters_ro.html

Mooji - Divinitatea vede doar divinitea

Interpretare

     Interpretezi ceea ce se intampla in viata ta conform cu credintele tale fundamentale si starilor emotionale ce izvorasc din ele. Trairea unei experiente de dezamagire, de exemplu, este legata direct de vina si de sentimentul tau de imperfectiune. Cand nu-ti sunt indeplinite asteptarile, primesti, pur si simplu o corectie. Ti se  spune ca nu vezi intregul adevar al unei situatii. Ti se cere sa-ti largesti perceptiile.
    Corectia nu inseamna atac. Ea nu inseamna pedeapsa.
    Perceptia ca esti atacat sau pedepsit atunci cand lucrurile nu merg cum vrei tu este pe de-a-ntregul alimentata de vina. Fara acea vina, corectia s-ar primi cu recunostinta si perceptia s-ar largi, pentru a include noua informatie. Tot ceea ce inseamna experienta are loc doar pentru un singur scop: largirea constientei tale. Orice alt sens pe care il descoperi in experienta ta de viata este un sens pe care tu l-ai nascocit. Poate nu decizi la nivel constient ceea ce ti se va intampla, dar in mod cert interpretezi ceea ce se intampla potrivit cu credintele tale.
    Libertatea ta de baza consta in a accepta si a invata din experientele cu care esti confruntat. Poti, desigur, sa respingi experienta. Poti refuza sa inveti din ea. Dar aceasta optiune duce la suferinta. Daca inca nu stii asta,nu va dura mult pana vei afla.S-ar putea sa intrebi: ,,Pot indeparta suferinta, acceptandu-mi experientele si invatand din ele?,,
Iata o intrebare foarte buna. Nu numai ca poti indeparta suferinta, dar poti trai bucura unirii cu Dumnezeu. Caci imbratisat de experienta ta , iti primesti corectia- si gandurile tale se alinieaza Mintii Divine.
    Viata este ori rezistenta ori capitulare.
     Acestea sunt singurele obtiuni. Rezistenta duce la suferinta. Capitularea duce la beatitudine. Rezistenta este decizia de a actiona singur. Capitularea este decizia de a actiona cu Dumnezeu.
    In viata nu poti trai experienta bucuriei, opunandu-te ideilor si actiunilor altor oameni. Poti trai experienta bucuriei, numai ramanand credincios adevarului dinauntrul inimii tale. Iar acest adevar nu ii respinge niciodata pe altii, ci ii invita sa intre. Adevarul este o usa ce ramane mereu deschisa. Nu poti inchide aceasta usa, poti alege sa nu intri, poti merge in directia opusa. Dar nu poti spune niciodata: ,, Am incercat sa intru dar usa era inchisa,,. Usa nu este niciodata inchisa pentru tine sau pentru oricine altcineva. Daca ai sentimentul ca usa ti-a fost trantita in fata, inseamna ca ti-ai interpretat experienta cu infricosare. Crezi doar ca usa este inchisa. Ea nu este inchisa- dar convingerea ta ca usa e inchisa te-ar putea convinge si pe tine si pe altii ca asa stau lucrurile.
   Sunteti cu totii niste maiestri cand e vorba sa intoarceti adevarul pe dos. Aveti abilitatea creativa de a face ca orice lucru sa insemne ceea ce vreti voi sa insemne. Puteti face ,,nu,, din ,,da,, si ,,corect,, din ,,gresit,,.
Chiar atat de puternice va sunt credintele!  Dar faptul ca ati rasturnat adevarul nu inseamna ca adevarul inceteaza de a mai fi adevarat. Inseamna ca ati reusit sa ascundeti adevarul de voi insiva.
    Este, asadar,foarte important cum iti interpretezi experientele.
   Daca te simti frustrat in asteptarile tale, vei accepta oare corectia, sau vei insista ca esti nedreptatit? Esti tu victima a ceea ce ti se intampla,sau esti cel care foloseste aceasta pentru a invata? Primesti experientele pentru o binecuvantare sau ca pe o pedeapsa?
     Iata intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui mereu.
     Fiecare experienta este o oportunitate de a imbratisa adevarul si de a respinge iluzia. In aceasta privinta, o experienta nu este mai buna sau mai rea decat alta. Toate experientele au acelasi potential. Ele toate exista doar ca un teren germinativ pentru natura ta divina.
   Iata de ce nu trebuie sa disperi niciodata. Vei avea intotdeauna o alta sansa de a te razgandi. Nu asculta de cei care spun contrariul.
   Nu exista o judecata de apoi, in afara judecatii pe care o vei emite despre tine insuti, atuci cand te vei vedea prin ochii mei.
   Poate ca in acest moment nu ma crezi.
   Poate ca esti convins ca tu ai provocat suferinta altora sau ca esti victima actiunilor acestor intreprinse impotriva ta.
   Faptul ca imi respingi acum cuvintele nu inseamna ca voi inceta sa ti le ofer. De ce crezi ca ar conta pentru mine cat de mult timp iti trebuie ca sa te trezesti? Timpul, desigur, nu are nici o relevanta pentru mine si nici pentru tine, daca e sa spunem adevarul.
   Ai timp din belsug sa faci greseli si sa inveti din ele.
   Cand fiecare dintre voi va fi   invatat ceea ce a vent sa invete, aceasta lume nu va mai fi necesara. Acest univers fizic, ce ti se pare atat de permanent, se va dizolva in neant- fiindca, o data ce v-ati trezit, el nu mai are rost. Acest timp se apropie, dar nu e nici o graba.
    Nu da bice raului si nci nu incerca sa-l stavilesti. N-o sa-ti foloseasca la nimic. Mintea Divina lucreaza in mintea ta chiar acum, chiar aici. In asta trebuie sa inveti sa ai incredere.
      Paul Ferrini -  ,,Iubire fara conditii,,